VA ROG TREZITI-VA!

Văd tot mai des postări în care adulții se mândresc cu rezultatele deosebite ale unor copii la fel de fel de concursuri internaționale. La o primă vedere ești tentat să spui “copiii ăştia sunt apreciați și iubiți”. Eu nu văd lucrurile chiar așa. Dincolo de tabloul acesta feeric, eu văd niște adulți cu vise frânte care își proiectează neputința asupra odraslelor, şi niște copii care își iubesc părinții atât de mult încât ar face orice sa îi vadă fericiți. Asta incluzând sacrificarea orelor de joacă sau de interacțiune cu alți copii. Copiii care câștigă medalii la concursuri internaționale se joacă făcând exerciții la mate, la 8, 9, 10 ani, vârstă la care eu mă jucam toată ziua pe-afară cu amicii de la bloc. Asta nu m-a făcut mai proastă la învățătură (am terminat ASE – Finanțe Bănci, fără pile și spăgi, legănându-mi copilul în timp ce învățam), ba chiar mi-a dat ceva în plus – capacitatea de a relaţiona sănătos.

Este minunat că sunt instruiți şi excelează într-un domeniu, însă asta e doar antrenarea capacității de memorare. Ne concentrăm pe competitivitate. Fiecare își dorește ca propriul copil să fie cel mai bun. Cel mai bun e doar un loc. UNUL. Lupta aia pentru locul unul, crema cremelor, asul din cărți, se lasă cu sacrificiul relațiilor interumane.

Unii vor spune că exagerez. Da?! Când ați privit ultima oară în jur, să analizați tabloul general al societății prezente? Câți prieteni buni aveți în prezent? Nu mă refer la cei care vă umplu listele de Facebook și care dau like la postări, nici la ăia care vă sună mereu să se plângă. Ăştia sunt o specie aparte, care au bani pentru orice, dar nu pentru psiholog. Când spun prieteni, mă refer la oamenii ăia care vă știu toate buzunarele, chiar şi pe alea rupte, care au plâns împreună cu voi, au râs cu lacrimi împreună cu voi, care au avut curajul să vă împărtășească visele, cărora le-ați împărtășit voi visele şi nu v-au pus tălpi sau v-au tăiat aripile. Câţi dintr-ăştia aveți în viața voastră?

Toate diplomele din lume și toate joburile de top din lume nu pot înlocui oamenii care îți hrănesc sufletul.

Ce fel de viață doriți copiilor voștri, când îi antrenați să fie buni executanți, dar inapți să lege și să dezvolte relații interumane sănătoase? Alegeți varianta comodă vouă? Cine v-a păcălit spunându-vă că educarea şi creşterea unui om nou e de fapt despre voi? Sunteți atât de buni încât v-ați hotărât că un om nou nu ar trebui să aibă propriul drum și propria personalitate, ci mai degrabă să fie niște replici eșuate ale voastre?

Ei au venit să ne învețe pe noi toți cum să iubim și să ne lăsăm iubiți. Ar face orice să fie iubiți, să îşi vadă părinţii mulţumiţi. Vă rog, treziți-vă! Nu le ucideţi inocenţa. Nu repetaţi greșelile părinților voștri. Și eu fac parte din generația celor pe care părinții îi mânau de la spate pe repede înainte și îmi tremura sufletul pentru fiecare notă sub 8, pentru că atunci nu venea Protecția Copilului dacă mi-o luam pentru o notă mică. Cu toate astea, eu am avut o copilărie, am explorat, mi-am cunoscut mediul, am interacționat cu oamenii de mică. Cărțile sunt minunate, dar ele sunt pline de… experiențele altora, care nu se compară cu propria experiență.

Nu vă sechestrați copiii la masa de lucru. Educați-i să fie oameni întâi!

Anunțuri

9 responses to this post.

  1. Intreaga societate romaneasca e ultra-competitiva, tot mai competitiva. Scoala e facuta sa-i sufoce pe copii, sa-i timpeasca efectiv si asta cam pe toata planeta. Se pune accent pe memorarea unor informatii care mai de care nefolositoare si, mai nou tot mai discutabile. Mi-adus aminte ca aveam profesori la facultate care iti dadeau nota mai mica sau chiar te picau daca rezolvai subiectele altfel decit o facusera ei la curs/seminar. Acum e la fel – materialismul cretin a ramas exact ca in timpul comunismului, istoria se preda dupa niste manuale facute de niste inculti, facuti doctori exact ca si Ponta, se baga matematica in copii la fel ca si inainte de 89 inoculindu-le ideea ca cine e bun la matematica e si inteligent (am vazut zeci de matematicieni efectiv imbecili) iar la la literatura romana se predau autori cu inclinatii vadit bolnavicioase… E suficient sa-i intrebi pe cei care au dat bacaleauratul , de exemplu ce este fizica, ce este chimia sau ce este arta si vei obtine niste raspunsuri extrem de hilare… Cit despre viata, copiii sunt tot mai nepregatiti – ii preegatim pentru sex dar nu pentru dragoste, pentru a fi receptivi la tot ce e rau dar nu pentru a fi stapini pe viata lor, pentru a fi competitivi, invidiosi si gelosi dar in niciun caz pentru a fi modesti, la locul lor, darnici cu ceilalti si iubitori….

    Apreciat de 3 persoane

    Răspunde

    • nu stiu daca e vorba de scoala sau de parinti. Am prieteni in Bucuresti ce se plang ca la sedinte PARINTII cer invatatoarei despre extra concursuri, extra caiete de activitati, ca sa aiba copilul sa lucreze!
      Se poate trai si cu o nota mai mica daca nu am facut perfect. Se poate avea armonie in casa si in suflet si fara eforturi pana la imbolnavire. Fiica mea se poate duce si cu tema nefacuta.

      Apreciază

      Răspunde

  2. Posted by M.A.R. on 9 August 2016 at 9:47 AM

    Nici nu stii cat rau ii faci la ora asta educandu-l dupa legile crestine . Va fi sacul de box al noii generatii !

    Apreciază

    Răspunde

    • Cine spune ca il educ dupa legile crestine? 🙂 Daca gloata are un trend nu e musai sa mergi cu trendul. Eu m-am ghidat in viata dupa vocea interoara, dupa suflet, si am ajuns la 40 de ani fara sa incerc sa ma sinucid sau sa sufar de vreo boala nervoasa. Pentru mine crestinismul nu este un reper. Am uitat sa fim oameni si sa ne bucuram de viata. Cum sa imi educ copilul in spiritul asta bolnav?

      Apreciat de 1 persoană

      Răspunde

  3. Foarte frumos. Foarte adevarat.

    Apreciază

    Răspunde

  4. Posted by Luiza on 16 Noiembrie 2016 at 8:11 AM

    Traim in 2016… lumea evolueaza si spre surprinderea ta draga autoare. Iti sugerez sa faci un copil si sa scrii in cunostinta de cauza nu stand pe margine si observand cum copilaria generatiilor care au urmat dupa tine este diferita de a ta.

    Apreciază

    Răspunde

    • Draga cititoare, spre surprindetea ta afla ca am deja un copil care e la scoala, nu sugar, dar tu poti sa-mi sugerezi in continuare. Nu ma supar. Stiu ca par mai tanara decat arat dar am ceva experienta de viata. Si, in ciuda aparentelor, lumea nu a evoluat emotional prea mult. Acum ai si tu dreptate, fiecare evoluează in directia pe care o alege.

      Apreciază

      Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: