IDENTITATE

Discutam zilele trecute cu un amic despre felul in care percepem fiecare dintre noi locul femeii in societate. Nu am cazut de acord.

Imi spunea ca el, ca si reprezentant al multimii barbatilor, respecta femeia si o considera o fiinta speciala insa unele lucruri sunt stabilite intr-un anumit fel si asa trebuie sa ramana pentru o buna desfasurare a vietii intr-o societate.

Discutia a pornit de la felul in care femeia, in general, isi pierde identitatea atunci cand se casatoreste. Te nasti cu un nume, traiesti cu identitatea aceasta cel putin 20 de ani, dupa care schimbi totul si asta ca dovada a dragostei. Pe mine una m-a facut sa ma simt ca un obiect care si-a gasit stapan. Am fost preluata cu act de proprietate si mi s-a dat alt nume.

Pe langa schimbarea numelui tu, ca fiinta, trebuie sa adopti un cu totul alt comportament si o alta atitudine numai pentru faptul ca o femeie maritata ar trebui sa se poarte intr-un anumit fel. Nu mai ai voie sa fii tu. Desi te-a cunoscut intr-un anumit fel, cand foloseai farduri pentru machiaj si iti vopseai parul, cand purtai fusta scurta si pantofi cu tocuri inalte, dupa casatorie nu mai ai voie sa faci toate acestea.

Esti preluata si transformata intr-o umbra apoi se detaseaza de tine si isi indreapta atentia spre altceva pentru ca nu ii mai placi: ai devenit cam stearsa.

Acesta este genul de barbat nesigur pe el, in comportamentul caruia primeaza gelozia si controlul. Un barbat nesigur pe el va incerca sa domine si sa te pozitioneze undeva pe o treapta sub el pentru ca numai asa isi poate da valoare in ochii lui, doar asa se poate simti important. Un barbat de genul acesta te va seca de energie pana vei ajunge o umbra si niciodata nu vei fi destul de buna pentru el  – prin atitudinea asta stiind sigur ca te tine acolo unde ii da o anumita stare de confort.

O femeie nu este un om, ea este femeie, si i s-au stabilit standarde morale mult mai ridicate decat ale barbatului. O femeie trebuie sa fie intr-un fel, numai pentru ca are un organ reproductiv diferit si pentru ca o mana de barbati au stabilit asta.

Ce senzatie da presiunea aceasta, toate aceste asteptari din partea unei societati conduse de barbati?

Psihologic vorbind, cu cat ai mai mari steptari ai de la o persoana, cu cat mai exigente cerintele, cu atat mai mare sansa de esec si demoralizare a subiectului. Prin observatie luam , spre exemplu, un copil de la care cerem mereu mai mult, fara returnarea vreunei aprecieri. Ce simte copilul acela? Ca nu este destul de bun asa cum este.

Exact asta am simtit eu o viata intreaga prin asteptarile si limitarile impuse de familie si societate. „Tu nu ai voie sa faci aia pentru ca esti fata”, „poarta si tu mai mult fuste ca esti fata”, „poarta-te si tu ca o domnisoara, nu mai juca fotbal in curtea scolii”, „o femeie maritata nu ar trebui sa mai iasa cu fetele. ele sunt singure, tu nu mai esti ca ele”, „asta nu e munca de femeie”, „o femeie trebuie sa vada de casa si copii”, „femeia este inutila, ea nu creeaza nimic, doar consuma. cate femei inginer ai vazut pe lumea asta?”, „femeile sunt catastrofa la volan” … etc. Ar mai fi multe exemple insa acestea sunt cele care imi vin acum in minte.

Din nefericire n-am vazut prea multe femei sa se ridice impotriva „regulilor” societatii. Majoritatea isi accepta locul impus pentru ca „asa este in firea lucrurilor”. Majoritatii le este frica de singuratate. Dar intreb eu: chiar merita o viata de animal haituit numai pentru ca ti-e urat sa fii singura? Chiar nu ai atata incredere in propriile forte? Chiar crezi ca nu te poti descurca singura?

Mereu am fost un pic nemultumita si mereu am vrut sa imi depasesc conditia impusa. Din cauza asta am ajuns sa fiu incomoda pentru familie, pentru colectiv, pentru unii „prieteni”. „De ce nu poti tu sa accepti lucrurile cum sunt?” suna intrebarea. Pai nu pot. Daca toti ar accepta lucrurile cum sunt ar insemna ca toti am fi o masa de oameni manipulati. Unii stabilesc trenduri iar ceilalti asculta si se supun orbeste. Parerea nimanui nu conteaza pentru ca nimeni nu mai are curajul sa se lupte pentru propriile valori.

De ce doi oameni nu se pot casatori si fiecare sa-si pastreze numele? Casatoria ar trebui sa fie o unuine a doua suflete nu o topire a identitatii. De ce se schimba respectul si atitudinea o data cu obtinerea acelui act? De unde ideea ca totul ni se cuvine numai pentru ca „ne-am legat”? Legaturile pot fi dezlegate. Nu te poti purta oricum in ideea ca certificatul de casatorie reprezinta o garantie. Singura garantie o reprezinta propriul comportament vis-a-vis de oamenii din jur. Esti responsabil pentru felul in care te porti si nimeni n-ar trebui sa faca compromisuri cand vine vorba de suflet.

De ce acceptam sa ne pierdem identitatea? De ce ne lasam calcate in picioare? De ce , atunci cand stim ca femeia este creata din aluat puternic si ca ea se poate descurca singura fara nici o problema? De ce lasam exploatata latura noastra emotionala? De ce acceptam jumatati sau sferturi de vise?

Nu scriu aceste randuri fiind o feminista convinsa ci pentru ca imi doresc din toata inima ca razboiul asta mut dintre sexe sa se sfarseasca o data si sa realizam ca existam ca sa ne completam: daca un barbat are forta fizica femeia il poate completa prin extraordinara intuitie cu care a fost daruita de natura.

Imi doresc mai multe femei curajoase si cu un caracter puternic, imi doresc mai multi barbati cu o coloana vertebrala puternica, barbati curjosi in adevaratul sens al cuvantului.

Respectul porneste de la atitudinea pe care o avem noi insine fata de noi. Noi impunem celorlalti felul in care se poarta cu noi, si asta este un adevar indiferent din ce punct ai privi problema.

Asta este o tema de gandire…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: